Post intermitent: ce explică ghidurile, fără fereastră-program
Post intermitent (16:8, 5:2): ce e, cunoscut și ca fasting intermitent, și ce spun cu adevărat studiile — pe înțeles, fără promisiuni de slăbit.
Informații despre alimentație, cu surse citate
Sau răsfoiește direct
Nutritie.top publică materiale educaționale despre nutrienți, etichete și alimentația de zi cu zi, pe baza ghidurilor publice EFSA și OMS. Nu oferim consultații și nu înlocuim medicul sau nutriționistul-dietetician autorizat.

Patru piloni de citit întâi: tabelul nutrițional, fibrele, macronutrienții și piramida — apoi huburile de mai jos.
Post intermitent (16:8, 5:2): ce e, cunoscut și ca fasting intermitent, și ce spun cu adevărat studiile — pe înțeles, fără promisiuni de slăbit.
Dieta mediteraneană nu e o modă — studiul PREDIMED a arătat 35% mai puține evenimente cardiovasculare. Ce înseamnă, de fapt, modelul mediteranean.
Cum se citește tabelul de pe ambalaj (Reg. 1169/2011), ce sunt macronutrienții și câteva exemple de vitamine și minerale — toate ca valori de referință, nu ca doze personale.
Dieta keto, pe înțeles: ce înseamnă cetoza, de ce nu există o listă oficială de alimente, și ce arată studiile despre dieta ketogenica, dincolo de hype.
Indicele glicemic explicat simplu — de ce nu apare pe eticheta din UE, ce înseamnă alimentele cu indice glicemic mic, și ce nu îți spune despre sănătate.
Produse fără gluten înseamnă cel mult 20 mg/kg (Reg. UE 828/2014). Ovăzul e separat, iar maiaua nu califică. Nu e o dietă pentru toată lumea.
„Fără zahăr” înseamnă cel mult 0,5 g/100 g sau 100 ml, un prag legal (Reg. 1924/2006) — nu pragul OMS pentru zaharuri libere. Sunt întrebări diferite.
Piramida alimentară, ca model didactic, plus fibrele de pe etichetă și mesele obișnuite — citite după listă și după valorile din tabel.
Mâncare de post pe raft: fără carne și lactate, calendar bisericesc, nu garanție de sănătate. Conservele ascund sodiu și ulei — se citește eticheta.
Mămăligă calorii: singurul „X kcal” din articol e mălaiul de pe pungă, cu porție vs 100 g. Untul, brânza și apa nu intră în cifră. Fără moralizare.
Somon, macrou și sardine pe 100 g: proteine, grăsimi, proaspăt versus conservă — și ce înseamnă, de fapt, „omega 3” pe etichetă.
Unt de arahide, dens caloric — se citește la 100 g, nu doar pe porție. „Natural” nu înseamnă mai sănătos. Untul de migdale se compară tot pe listă.
Celelalte texte din arhivă, cu aceleași surse.
Lactoza e zahărul din lapte, vizibil pe tabel. „Fără lactoză” e o mențiune de produs, nu un diagnostic. Intoleranța la lactoză nu e totuna cu alergia.
Ulei de floarea soarelui: ce arată tabelul de pe sticlă? Saturate versus polinesaturate la 100 ml, plus presat la rece, rapiță și palmier de verificat.
Pâine cu maia, dar nu automat integrală sau fără gluten — maiaua e doar o fermentație din listă. „Sălbatică” ori „de casă” nu schimbă tabelul de 100 g.
Hrișca (Fagopyrum) nu e un fel de grâu, deși stă lângă el pe raft. Fulgi vs făină, valori la 100 g și pragul de gluten, doar dacă e…
Quinoa pe pachetul din România: valori la 100 g, amidon și proteine declarate, plus de ce unele pungi cer spălare. Fără bowl, fără „superaliment”.
Brânza cottage pe raftul din România: proteine și sodiu la 100 g, arome cu zahăr pe capac, light care scade doar grăsimea. Fără bowls, fără sală.
Kefirul pe etichetă: proteine, zaharuri și lactoză reziduală la 100 ml. „Probiotic” pe sticlă e o mențiune reglementată, nu un tratament garantat.
Iaurt grecesc înseamnă, de obicei, scurs (strained): mai multe proteine la 100 g. Dar „0%” de pe cutie e despre grăsime, nu despre zaharuri — verifică.
Semințe de chia la 100 g: fibre, grăsimi și ce înseamnă „a se hidrata” pe pungă. Inul se compară separat. Fără gel de casă și fără doze de…
Fulgi de ovăz pe cutie: tăvăliți, instant sau tărâță — ce arată zaharurile la 100 g, de ce granola nu e „la fel”, și când chiar contează fără…
Ai căutat „idei mic dejun”? Șase perechi — iaurt cu fulgi, pâine cu brânză — judecate după etichetă: zaharuri, sare, proteine, nu cât sună de sănătos.
Năut uscat sau la conservă, linte roșie sau verde, hummus din borcan — vezi ce se schimbă pe etichetă la fiecare și cum le citești corect.
Care sunt cei 9 aminoacizi esențiali, de ce unele liste vechi zic doar 8 și de ce îi găsești în mâncare, nu în capsule sau pudre de pe…
Vezi ce alimente bogate în proteină au cele mai multe grame la 100 g — pui, ou, iaurt, telemea, linte — și ce prag legal ascunde eticheta de…
Tabel nutrițional eticheta — ce coloane sunt obligatorii? Reg. 1169/2011, % AR, valorile per 100 g și legătura cu macronutrienții, pe produsele din România.
Câte calorii trebuie să mănânci pe zi: valorile de referință EFSA (8400 kJ / 2000 kcal), % AR de pe etichetă și de ce nu sunt un plan…
Carbohidrați sănătoși nu e o mențiune legală. Total, zaharuri și fibre pe etichetă — de ce sucul nu e fruct la OMS și „integral” nu anulează zaharurile.
Îndulcitor pe etichetă: gustul dulce nu umple rândul de zaharuri. „Fără zahăr” și „fără zahăr adăugat” diferă; EFSA evaluează, nu prescrie doze.
Valori nutriționale porție vs 100g? Explicăm de ce e obligatorie coloana per 100 g, cum calculezi aportul pe porție și de ce porțiile diferă între mărci.
De ce zaharurile de pe etichetă și pragul OMS nu coincid? Tabelul UE arată totalul; OMS vorbește de zaharuri libere sub 10% din energie — două cifre diferite.